- izomorfísm
- s. n.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
izomorfísm
Look at other dictionaries:
izomorfism — IZOMORFÍSM s.n. 1. Relaţie, corespondenţă între două obiecte, fenomene etc. care au aceeaşi structură; identitate de structură. 2. Proprietate a substanţelor cu compoziţie chimică diferită, dar cu structură înrudită, de a se prezenta în aceleaşi… … Dicționar Român
izomorfie — IZOMORFÍE s.f. Izomorfism (2). – Din fr. isomorphie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 IZOMORFÍE s. v. izomorfism. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime izomorfíe s. f., art. izomorfía, g. d. izomorfíi … Dicționar Român
izomorf — IZOMÓRF, Ă, izomorfi, e, adj. (Despre substanţe) Care prezintă izomorfism; (despre cristale) asemănător ca formă. – Din fr. isomorphe. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 izomórf adj. m., pl. izomórfi; f. sg. izomórfă … Dicționar Român
automorfism — AUTOMORFÍSM s.n. (mat.) Izomorfism care rezultă din aplicarea unei mulţimi asupra ei însăşi; endomorfism bijectiv, homomorfism. [< fr. automorphisme, cf. gr. autos – însuşi, morphe – formă]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … … Dicționar Român
isomorfism — ISOMORFÍSM s.n. v. izomorfism. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român
